Cu-nclinații spre pictură
Și cu drag de miniatura,
Irma țestoasa dorea
Să ajungă la o stea.
S-o ajungă doar, atât.
Și să-i țină de urât.
Auzise că-ntre stele,
Sunt distanțe măricele.
I-ar fi plăcut totodată,
Viziunea mai condensată,
Despre toate câte sunt
Înșirate pe Pământ.
Combustibil? Ardei iute-
Ca să bată drumuri multe
Și s-ajungă negreșit
Chiar unde a și țintit.
Ajunsă la terminus,
Pe pictat Irma s-a pus.
A-nșirat pe-un bob de rouă
Luminile dragi nouă.
Din sclipire în sclipire,
Fără să prindă de știre,
Irma a finalizat
Întâia hartă pirat,
Despre ce lumini veghează
Când Pământul înnoptează.
Crowd: "We want more! We want more! "
ReplyDeleteNo more "Mini-cuvinte ce-mi trec prin minte" :((...
ReplyDeletePOezia asta imi aminteste de felul in care eram, gandeam, simteam, cand eram mai mica. Ma transporta pana la sentimentele acelea atat de simpatice.
ReplyDeleteFoarte frumoasa poezia, continua sa scrii, te pricepi. Bravo.
Testoasa Irma sunt eu, vecinul si chiar oamenii care trec pe langa noi. Toti am fost acolo doar ca la un punct ne-am pierdut si ne-a murdarit de lumea inconjuratoare.
ReplyDeleteEu unul astept sa vad ce mai creaza viziunea ta :)